Pentru majoritatea pacientilor, cel mai important aspect legat de vizita la stomatolog este durerea, intrucat din cauza unor experiente neplacute din trecut, pragul de toleranta la durere a scazut, fiind necesara obligatoriu anestezia dentara.

In stomatologia moderna, practicata in clinica noastra, eliminam durerea utilizand anestezice care fac intreg procesul de tratament unul confortabil si nedureros. Astfel, sensibilitatea nervoasa este intrerupta in urma injectarii unei cantitati de anestezic local intr-o anumita arie prestabilita, blocandu-se astfel transmitea impulsurilor de-a lungul ramurilor nervoase. Actiunea este una rapida, asigurandu-se insensibilizarea zonei de interes pentru aproximativ 2-3 ore, in functie de substanta utilizata.

Substante anestezice: xilina, mepivacaina, articaina, tetracaina, procaina, prilocaina etc..

Ce tipuri de anestezie dentara exista?

• anestezie dentara locala sau loco-regionala (topica/ prin injectare);

Anestezia topica este o anestezie a tesuturilor moi superficiale, ce consta in aplicarea anestezicului spray, gel sau unguent direct pe gingie. Efectul dureaza pana la 20 min, cu o instalare rapida si este de obicei folosita inaintea injectarii unui alt anestezic, in extractia dintilor de lapte mobili, indepartarea tartrului etc.

Anestezia prin infiltratie (injectare) este cel mai des intalnita anestezie in stomatologie si presupune injectarea anestezicului in imediata apropiere a terminatiilor nervoase. Instalarea anestezicului se realizeaza in 2-5 min si efectul dureaza pentru 1 ora si jumatate aproximativ.

Este posibil ca anestezia sa nu-si faca efectul?

Anestezicele locale sunt substante eficiente utilizate in stomatologie, iar cazurile de neinstalare a anesteziei sunt rare si de obicei asociate cu inflamatii acute ale pulpei dintelui (este indicata administarea unui antiinflamator inainte de prezentarea la stomatolog), consumul de alcool sau prezenta infectiilor locale.

Ce contraindicatii exista pentru utilizarea anestezicului?

a. reactia alergica – la una din subtantele continute de solutia anestezica;
b. sarcina
c. copii/ persoane cu nevoi speciale
d. infectii acute in sfera orala
e. hipertensiune

• sedare constienta (pe cale orala, inhalatorie sau intravenoasa);

Inhalosedarea – pacientului i se aplica o masca nazala cu ajutorul careia inhaleaza un amestec de protoxid de azot si oxigen, rezultand un gaz cu proprietati sedative si usor analgezice. Sedarea calmeaza pacientul, dar nu-l adoarme complet, iar ceasta trebuie sa vina insotita si de anestezie locala.

Sedare intravenoasa (analgo-sedarea) presupune scaderea controlata a starii de constienta utilizand medicamente precum diazepam, midazolam, propofol, iar concomitent cu aceasta se monitorizeaza ritmul cardiac, tensiunea arteriala si respiratia. Deasemeni, trebuie realizata si anestezia locala in completare.

• anestezie generala (administrarea intravenoasa de analgezice).

Anestezia generala (prin adormire) presupune administrarea intravenoasa de analgezice, care determina un somn profund pacientului. Acest tip de anestezie nu se adreseaza manoperelor simple din stomatologie sau pacientilor cu boli sistemice grave ci pentru interventiile complexe din sfera chirurgiei maxilo-faciale, pacienti cu nevoi speciale.